Călătorie în lumea portocalilor
OnSalutare gagici, m-am întors din insula citricelor, Sicilia, cu forțe proaspete și cu mintea încă în vacanță.
Cu toate că eu nu sunt un fan al Italiei, ironia face că, partea cea mai “săracă” a ei, mie mi s-a părut cea mai frumoasă și bogată în locuri uimitoare.
Pe scurt, pot spune că Sicilia este un muzeu viu. La fiecare colț de stradă găsești biserici somptuoase, clădiri în stil baroc cu o eleganță aparte și nelipsiții palmieri care dau un aer exotic împrejurărilor.
Noi am avut cazarea în Catania, în Piața Stesicoro, o locație centrală de unde puteai să ajungi la pas în toate punctele turistice.
Fiind o visătoare și un suflet boem, categoric, locația mea favorită din oraș a fost Palazzo Biscari. Un palat superb, decorat în stil rococo, în care mi-am fluturat volanele bluzei cu o mare bucurie în suflet. Ce m-a încântat și mai mult, a fost faptul că ghidul nostru a fost însuși unul dintre cei aproape 80 de descendenți ai familiei. Tot el ne mărturisea că cea mai mare bucurie a copiilor care vizitează palatul, e că au ocazia de a face fotografii cu un prinț. Sinceră să fiu cu voi, m-am simțit și eu ca un copil fericit, dat fiind că stăteam de vorba pentru prima data în viață cu un prinț.
O altă locație, la polul opus, a fost piața de pește, La Pescheria, care mi-a plăcut foarte mult pentru diversitatea de fructe de mare și de pește. Îmi ploua în gură când treceam printre zecile de tărăbuțe cu delicatese, însă mi-am potolit pofta cu o stridie proaspătă și suculentă .
A fost clar o excursie în care am avut o multitudine de noi experiențe culinare, întrucât am încercat și pește spadă, friptură de cal, arancino, canolli și preferatele mele, pastele cu pesto, pe care mă țineam de mult să le încerc și pot spune că așteptarea a meritat pe deplin.
Printre străduțele întortochiate, ne-a ieșit în cale și teatrul Massimo Bellini. O perlă arhitecturală, pe care, cu ospitalitatea unui angajat de acolo, am avut ocazia să o vedem pentru câteva minute și să ascultăm repetiția unui concert de muzică simfonică .
O ultimă locație impresionantă, a fost Mănăstirea Benedettini, care arată fix ca Palatul Culturii din Iași haha, cu aceleași coloane albe și marmură strălucitoare, însă aceasta găzduia și niște grădini impunătoare în care te puteai plimba cu orele. Astăzi, mănăstirea găzduiește unul din departamentele Universității din Catania.
Într-o altă dimineață, ne-am aventurat la vulcanul Etna, unde mă așteptăm să găsesc un peisaj mult mai dramatic, ca în filme și desene animate haha. De fapt, peisajul este unul mult mai prietenos, ai zice că ești pe drumuri de munte, cel puțin la poalele vulcanului, căci cu cât urci, priveliștea începe să semene ușor cu ce aveam eu în minte.
Cireașa de pe tort a fost cu siguranță Taormina, unde m-am simțit ca o sirenă copleșită de complimentele marinarilor haha, doar că eu le-am primit de la 1-2 turiști, restul oamenilor doar mă priveau nedumeriți de ținuta mea, care cu siguranță nu era de excursionist haha.
În Taormina totul parcă e desprins dintr-o poveste, în care micile șopârle sunt paznicii (nu degeaba îmi era mie frică de ele haha), iar soarele este ghidul tău de încredere printre străduțe.
Probabil locul meu favorit de aici a fost Isola Bella, o mică insulă care se leagă de Taormina printr-o fâșie de nisip. Ce nu știam noi până am ajuns acolo, a fost faptul că la un moment dat fâșia de nisip era acoperită de valurile mării și că trebuie să te descalți ca să poți trece prin apă. Închipuiți-vă ce mare amuzament a fost, în condițiile în care eu eram echipată cu 8 plasturi și vată pe deasupra la picioare , dat fiind că fac bătături la aproape orice încălțăminte aș purta, cu ciorap fin și balerini, iar mamă avea adidași. Toți din jur erau pregătiți cu un prosop, cu șlapi de schimb, noi eram ca două zâne care picaseră din cer și nu știau ce le-a lovit haha. Am avut norocul că îmi luasem adidași de schimb, căci situația cu balerinii era compromisă. Tot răul spre bine, căci am avut ocazia pentru prima dată anul acesta, să ne bălăcim pentru câteva minute în apa mării.
În altă ordine de idei, cu toate că am vizitat și alte atracții turistice de aici, în Taormina e magic doar să te pierzi printre străduțe, nu îți mai trebuie nimic altceva.
Ca să trecem și la partea administrativă pentru că știu că vă interesează și acest aspect, vacanța nu e deloc scumpă, chiar dacă poate să îți dea impresia asta.
Biletele de avion le-am luat de pe Wizz Air cu câteva săptămâni înainte, cu plecare din Iași, iar cazarea de pe Booking, totalul fiind undeva la 800 de lei. Un chilipir, dat fiind multitudinea de locuri pe care le-am vizitat și care ne-a încântat privirile timp de 5 zile.
Dragile mele sper că ați avut răbdarea necesară să parcurgeți tot articolul, că v-am inspirat și v-am făcut curioase să descoperiți și voi Sicilia, vă promit că o să merite!
anca dimitriu
Foarte ,foarte frumos,bravo voua.Esti o dulceata.Poze foarte frumoase , de tine nici nu mai vorbesc,imbracamintea nici nu mai zic,imi pare rau ca nu mai sunt tanara sa ma imbrac si eu asa.Multumesc ca ai impartasit cu noi aceasta experienta , am vazut locuri noi ,peisaje frumoase,totul fff frumos.